Situație tot mai gravă în Europa: cele mai mari state au probleme și nu se încadrează în ținta de deficit bugetar

Comisia Europeană (CE) se pregătește să mustre 11 state membre ale Uniunii Europene, printre care Franța și Italia, din cauza cheltuielilor publice excesive, conform noilor reguli fiscale care vor intra în vigoare anul acesta. Potrivit informațiilor furnizate de FT.com, inclusiv România se confruntă cu probleme în respectarea țintei de deficit, iar țara noastră ar putea solicita o derogare pentru a depăși limita de 3% deficit.

Aceste țări au înregistrat în 2023 un deficit mai mare de 3%, care este plafonul admis de Uniunea Europeană. În luna iunie, Comisia Europeană va decide, în funcție de fiecare caz în parte, dacă va iniția procedura de deficit excesiv (EDP). Statele din zona euro ar putea fi amendate dacă nu își corectează situația, în timp ce cele care nu folosesc moneda euro riscă să își vadă afectată reputația.

Franța, Italia și Belgia, care au înregistrat un deficit peste 3% și nu au intenția de a reveni sub acest prag în următorii ani, se află în pericol de a fi sancționate.

Regulile fiscale au fost suspendate pe durata pandemiei, însă acum ele sunt din nou în vigoare, însă cu o amendă care oferă o marjă de manevră mai mare pentru cheltuielile militare.

Această nouă regulă a primit și mai multe critici din partea Băncii Centrale Europene, care poate exclude statele care nu respectă recomandările EDP din programul său netestat de cumpărare de obligațiuni.

Unele state, precum Spania și Cehia, au demonstrat că deficitul lor va reveni sub 3% în acest an și, prin urmare, nu ar trebui să fie sancționate pentru o deviere temporară.

Valdis Dombrovskis, comisarul economiei și vicepreședintele CE, a declarat pentru Financial Times că pot exista "cazuri la limită". "Dacă există vreo țară al cărei deficit excesiv este aproape de 3%, dar este doar temporar, am putea decide să nu aplicăm procedura de deficit excesiv. Aceasta poate intra sub incidența bugetului pentru 2024."

România, care nu face parte din zona euro, este singura țară care se află în prezent în EDP.

Polonia și România, alături de Slovacia (care este în zona euro), solicită exceptarea pe motiv de cheltuieli militare generate de invazia rusă din Ucraina, care le-ar fi adus peste pragul de 3%.

"Polonia are cele mai mari cheltuieli militare din NATO, mai mari decât SUA. Este o situație extraordinară care ar trebui luată în considerare atunci când se evaluează procedura de deficit excesiv, iar noile reguli fiscale ale UE abordează acest aspect", a declarat ministrul polonez al finanțelor, Andrzej Domański.

Polonia a înregistrat un deficit de peste 5% în 2023, însă cheltuielile sale militare în același an au reprezentat doar 3,9% din PIB, ceea ce a dus la un deficit sub 3% în ceea ce privește cheltuielile non-militare.

Domański a subliniat că dialogul cu CE este în desfășurare și că există o înțelegere largă cu privire la faptul că astfel de investiții ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător.

Cheltuielile militare "sunt unul dintre factorii relevanți" care decid activarea sau nu a procedurii de deficit excesiv, a afirmat el.

Cu toate acestea, nu toate cheltuielile militare sunt eligibile pentru un tratament indulgent. Conform noilor reguli bugetare din UE, "creșterea investițiilor guvernamentale în apărare" poate fi luată în considerare, dar nu și cheltuielile militare obișnuite.

"La negocieri a fost clar că acesta va fi un subiect. Salariile soldaților comparativ cu tancuri", a declarat un diplomat al UE, remarcând că este responsabilitatea CE să determine ce poate fi exceptat.

CE a fost criticată anterior pentru lipsa aplicării regulilor privind deficitul, în special în ceea ce privește Franța. O aplicare mai riguroasă a fost o cerință-cheie a Germaniei și a altor state la negocierea noilor reguli.

"Vom monitoriza destul de îndeaproape", a declarat un reprezentant al unui minister dintr-un stat membru al UE.

"Procedurile de deficit excesiv sunt guvernate de reguli clare", a subliniat Dombrovskis. "Acești parametri principali nu s-au schimbat. 3% din PIB rămâne pragul relevant pentru activarea unei proceduri de deficit excesiv."