Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Andreea Filipescu
133
Miercuri, 11 iunie 2025, Camera Deputaților a dezbătut un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru promovarea ideologiilor extremiste, fasciste, rasiste, xenofobe sau antisemite. Inițiativa aduce modificări importante în privința definițiilor, a materialelor vizate și a sancțiunilor aplicate celor care creează sau susțin astfel de ideologii.
Legea prevede pedepse cuprinse între 1 și 5 ani de închisoare pentru distribuirea de materiale interzise – fie că este vorba despre texte, imagini, conținut audio-video sau alte forme de propagandă. Pentru înființarea de organizații cu caracter extremist, pedepsele pot ajunge la 10 ani. Promovarea publică a ideilor fasciste sau rasiste ori a cultului unor persoane vinovate de crime de război va fi sancționată cu până la 3 ani de detenție.
Deputatul Silviu Vexler, inițiatorul legii, a atras atenția că „normalizarea discursului antisemit în spațiul public și radicalizarea prin mediile online necesită măsuri clare și ferme”. Legea sancționează și negarea sau justificarea Holocaustului și a crimelor de război, mai ales dacă sunt exprimate public sau în spațiul digital – aceste fapte fiind pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Momentul tensionat al ședinței a fost intervenția vehementă a Anamariei Gavrilă, lidera partidului POT, care a criticat dur proiectul: „Venim cu legi care, obiectiv nu, ci subiectiv, determină cineva ca altcineva este legionar sau antisemit... Și cum poți tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi? Să vă fie rușine!”, a declarat aceasta în plenul Camerei.
Replica nu a întârziat să apară. Deputatul PSD Adrian Câciu a contracarat poziția liderului POT: „Doamna Gavrilă, de ce fugim de această lege? De ce vrem să tolerăm instigarea la ură? Legea nu acceptă radicalismul, nu acceptă anarhia. Ce ne deranjează, de fapt, la această lege? De ce ne sperie normalitatea?”
Proiectul de lege va fi supus votului final în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Dacă va fi adoptată, legea va consolida cadrul legal împotriva manifestărilor extremiste și a discursului urii în România.